Ati uitat sa zambiti ... si ma doare

Oriunde merg, cu oricine vorbesc, aud numai lucruri negative: firma X face disponibilizari, firma Y nu mai are vinzari, firma Z a redus toate salariile cu 15%, trebuie sa renunt la sunca presata si o sa cumparparizer, mi-am reziliat leasing-ul de la A8 ... si exemplele pot fi nenumarate. Nimeni nu mai zambeste, toti sunt stresati si obositi, tipa la prieteni , colegi, subordonati, sotii, copii. Parca suntem in pragul disperarii.


Sa ne linistim ... este vremea sa ne intoarcem spre familie, spre petrecerea timpului liber in natura, sa facem lucruri pentru sufletul nostru ... sa ne reintoarcem spre sufletul nostru.


Avem obiceiul de a pastra lucruri de care nu ne mai folosim, gandintu-ne ca intr-o zi, cine stie, s-ar putea sa avem nevoie de ele!
Avem obiceiul sa strangem bani si sa nu-i cheltuim, cu gandul ca poate vom avea nevoie de ei candva!
Dar in sinea noastra ...? Dar in sinea ta ...? Obisnuiesti sa pastrezi reprosuri, resentimente, tristete, temeri?
Ai obiceiul de a aduna haine, incaltaminte, mobila, ustensile si obiecte casnice pe care nu le-ai mai folosit de multa vreme? Nu mai face acest lucru! O faci in dauna prosperitatii tale! Este nevoie sa faci loc, sa lasi un loc gol pe care sa-l umpli cu lucrurile noi din viata ta. Este nevoie sa te dispensezi de tot ce este nefolositor in tine si in viata ta, ca sa vina prosperitatea. Forta acestui gol este cea care va absorbi si atrage tot ceeace-ti doresti. Atata vreme cat existi, material sau emotional, pastrand sentimente vechi si inutile, nu vei avea loc pentru noi oportunitati. Bunurile trebuie sa circule ... Fa-ti curat in sertare, in dulap, in debara, in garaj ... renunta la tot ceeace nu mai folosesti ... Ceeace-ti tine viata-n loc nu sunt obiectele de care nu reusesti sa te debarasezi ... ci atitudinea de a pastra lucrurile, lucruri care nu-ti mai folosesc, este cea care iti taie elanul de viata. Cand pastram ceva, luam in considerare posibilitatea de a avea nevoi/e, de lipsuri ... dar mai mult, ATITUDINEA de a pastra ... Credem ca maine ne va lipsi acel ceva si ca nu vom fi in stare sa ne rezolvam nevoile ... Cu acest gand trimiti doua mesaje creierului si vietii tale:
- ca nu ai incredere in ziua de maine ...
- si ca noul si „mai binele” nu sunt pentru tine.
De accea pastrezi lucruri vechi si nefolositoare.
Danseaza ... ca si cum nu te-ar vedea nimeni ...
Iubeste ... ca si cum nu ai fost ranit niodata ...
Canta ... ca si cum nu te-ar auzi nimeni ...
Traieste ... ca si cum Raiul este pe Pamant ...
Leapada-te de tot ceea ce si-a pierdut stralucirea si culoarea ... lasa NOUL sa-ti intre in casa si in tine ...
Acestea sunt cateva principii lui Joseph Newton.

Am uitat sa acordam atentie copilului, sa vorbim cu sotul/sotia sau prietenul/prietena, sa ajutam neconditionat un vecin, sa fim amabili si curtenitori in mod natural, asa cum se spunea despre poporul roman pe vremea cand eram copii... Cat credeam ca o sa mai mearga asa?
De aceea propun sa incercam, este sa ne bucuram ca, datorita crizei, ajungem acasa mai devreme (pentru ca traficul este mai lejer), stam mai mult cu familia, vorbim, citim o carte veche din biblioteca (deoarece, poate nu ne mai permitem sa cumparam DVD-uri si filme si de frica virusilor nu mai descarcam de pe internet), ne uitam la un film la televizor, ne plimbam in parc in loc sa stam la restaurant si sa platim o nota prea umflata de dorinta nebuna a proprietarului de a castiga 300%.
Ai ramas fara job? Nasol, ce ma fac! ... asta ar fi prima reactie. Nu inta in panica, ai timp, o luna-doua, sa reflectezi asupra acestor lucruri: sa te uiti la familie, la adevaratele voastre nevoi, sa iti acorzi timpul necesar pentru a rasufla si a te re-descoperi, sa te calmezi... sa cauti sustinere in societate si prieteni. Ai timp sa iti reasezi valorile si sa o iei de la capat.
Chiar daca exista o nesiguranta pentru viitor, poti sa fi fericit ca nu avem trafic, ca nu ma preseaza bona cu o marire de salariu, ca taximetristul nu ma mai intreaba unde vreau sa merg inainte sa ma urc in masina, ca nu ma mai calc cu toate „vedetele societatii” in picioare pe la Mall-uri ...
Va impartasesc din linistea si fericirea mea, va recomand sa va sustineti, sa va ajutati si... sa nu mai fiti negativisti. Incercati ceva de genul: „Cum iti merge?" - „Va fi si mai bine, asta stiu sigur" si ... cel mai important INCARCATI SA ZAMBITI.

Pupici! Pana la o noua intalnire